În tradiţia populară românească, Dochia este o divinitate agrară aflată la vârsta bătrâneţii, care moare si renaşte simbolic, identificată cu zeiţa Diana din Panteonul roman şi cu Hera şi Artemis din Panteonul grecesc. Numele l-a preluat de la Sfânta Evdochia din calendarul creştin, sărbatorită tot în această zi . Sfânta Evdochia a fost o femeie foarte frumoasă şi bogată care şi-a schimbat viaţa de mare desfrânată păgână dupa ce a cunoscut credinţa creştină. A murit ca femeie de lume şi a înviat ca lumină a lumii, trăitoare a dreptei credinţe, în final având parte de o moarte martirică. Astfel , Biserica o asază in rândul sfinţilor, fiind trecută în calendar la 1 martie. Întrucât ziua de prăznuire i s-a suprapus peste ziua de celebrare a Anului Nou agrar, oamenii au dat divinităţii agrare numele sfintei. Românii nu-i spun însă Sfânta sau Muceniţa ca în calendarul bisericesc, ci Baba, o femeie care aduce zilele urâte de la inceputul lunii martie, numite Zilele Babei, se cearta cu ciobanii şi nesocoteste puterea zeului Marte.

Semnificaţia morţii Babei Dochia din punct de vedere religios:
Moartea Babei Dochia la 9 martie, in ziua Macinicilor, înseamnă, totodata, renaşterea ei, a pruncului Dochia, ce urmează sa-şi trăiască veacul divin de 365 de zile. Zilele Babei ,Babele, (1-9 martie) reprezintă un ciclu de 9 sau 12 zile, ce corespund cu zilele de urcus ale Babei Dochia cu oile la munte, dedicat morţii şi renaşterii sezoniere a zeiţei agrare şi a timpului calendaristic în preajma echinocţiului de primavară. Obiceiurile şi practicile magice de înnoire a timpului se concentrează în prima zi a ciclului, 1 martie, numită zonal Dochia, Marta, Martisor, şi în ultima zi, la moartea Dochiei, 9 martie, numită Moşi, 40 de Sfinti. Fară să li se cunoască prea bine semnificaţia, multe din obiceiurile Zilelor Babei, se practică si astăzi: Martisorul, prepararea mucenicilor, aprinderea focurilor rituale, pomenirile etc. După zilele capricioase ale Babei Dochia ar urma alte 9 zile, mai blânde, numite zilele moşilor. Intregul ciclu al zilelor are semnificatie meteorologica: 1 martie va caracteriza primavara, 2 martie vara etc. Adesea, există obiceiul să se repartizeze una din cele 9 sau 12 zile câte unei persoane (de obicei, de sex feminin) dintr-o colectivitate, considerându-se că, dupa cum va fi ziua respectivă din Babe, aşa va fi şi sufletul sau firea persoanei ursite, ân acel an. (D.M.).